In noaptea de Revelion am cugetat inainte sa comand prepelita (mama mi-a zis ca daca mananc pasare de Revelion imi zboara norocul) dar nu mi-am adus aminte traducerea in romana si am sfarsit cu un animal mic, pe jumate in sange in farfurie. Ultimele clipe ale lui 2009 le-am petrecut convingandu-ma ca neaparat trebuie sa ii vin de hac delicatesei altfel o sa mor de foame.

In concluzie eu cred ca o sa am un an puternic, am reusit sa mananc jumate din pasarea necunoscuta, sa pun miseleste celalta jumatate in farfuria consortului Becus ceea ce arata ca voi trece peste obstacole necunoscute (cu sau fara integritate) dar nu voi muri de foame!

La multi ani 2010!

E deceniul in care ma intreb ce deceniu mi s-ar fi potrivit cel mai bine. E deceniul in care trebuie sa simti ca traiesti visul, ca esti ce ai vrut sa fii cand o sa fii mare. Deceniul in care despic deceniile prin care am trecut si gasesc noi intelesuri, ma iert si ma invinovatesc, ii cert si ii alint pe parinti, bunici, vecini, profesori, amici si cunoscuti. Ceasul bate tot mai amenintator catre fix, mai am putin timp la dispozitie pana sa decid daca vreau sa ma fac aviator, florareasa, cantareata, misionar, functionar inalt sau chelnerita. Traiesc cate o viata in fiecare zi si astept chemarea, am vazut in filme ca apare cam acum, inainte de treizeci de ani.

Over and out. I`m back.

Nu am nici un motiv bun pentru ca nu am scris pe blog de 6 luni.  Si de spus ar fi destule.  Nu stiu de unde sa incep.  Lucrez la o tema noua pentru blog. E un design simplu si practic. Imi place. Cu siguranta va fi gata pe 1 decembrie. Altfel, desfiintam totul. Ma duc sa dorm – nu imi trece nimic interesant prin cap.

Pe curand.